Adina si Nelutu Dumitra

Ma numesc Adina Dumitra, fosta Grigorie, si m-am casatorit in 1 septembrie 2007.
Nunta a fost superba, dupa mine, dar si dupa spusele invitatiilor. Noi, ca miri, ne-am simtit excelent, desi la inceputul zilei am avut mari emotii, care pe parcurs s-au diminuat.
Pregatirile le-am facut de-a lungul intregului an, incepand din ianuarie – cu achizitionarea costumului de mire de la un targ de nunti si pana in 31.08.2007, cand am achizitionat ultimele maruntisuri pentru nunta.
Munca a fost multa, alergatura la fel, nu pot sa uit cum in fiecare sambata mergeam prin magazinele specializate sa ne uitam dupa diverse chestii: invitatii, marturii, rochita, pantofi, coronita, flori etc.
In sfarsit, a venit si ziua cea mare: mirele meu a venit sa ma ia de acasa pentru cununia civila, am intarzaiat un pic, traficul era cam aglomerat, dar am ajuns la Casa Casatoriilor Sector 6, unde ne asteptau o gramda de invitati: rude, prieteni, colegi, cunostinte. Curtea era plina de oameni, multi fiind din partea noastra, intrucat in momentul cand am intrat in cladire, brusc s-a golit si curtea. Cred ca au fost undeva pe la 50 de persoane la cununia civila.
A urmat „despartirea” de mire, el a mers sa se imbrace, sa-i ia pe nasi si sa vina la mine, eu am asteptat coafeza, apoi m-am imbracat si mi-am asteptat mirele. Cu ceva emotii, caci parintii mei nu mai soseau, iar mirele a trebuit sa se opreasca si sa faca un mic popas in fata Teatrului Giulesti, ca sa le dea ragaz alor mei sa ajunga.
In final, am fost gasita de mire si, dupa ce am urmat cateva obiceiuri, am purces cu totii spre biserica Sfantul Vasile cel Mare, de pe Calea Victoriei. Slujba a fost emotionanta si foarte patrunzatoare.
Dupa slujba a urmat sesiunea foto in Parcul Herastrau, asta dupa alte emotii cu vremea (tin sa precizez ca a plouat toata ziua incontinuu, iar dupa amiaza s-a oprit si a iesit un pic soarele), asa ca Dumnezeu nu ne-a uitat si ne-a permis sa facem cateva fotografii.
Masa s-a tinut la Restaurantul Romaero, sala a fost foarte frumos ornata (o parte de noi si o parte de un specialist).
Noi am dansat toata noaptea, ablsolut toata noaptea! Dimineata toata lumea ne intreba cum am reusit sa rezistam, nu le venea sa creada.
Furtul miresei a avut si el loc, am fost dusa la Arcul de Triumf, unde m-am intalnit cu alte 13-14 mirese, am facut o fotografie de grup, iar mirele meu a avut drept rascumparare sa vina sa ma ia si sa aduca o sticla de sampanie, si sa o bem acolo cu „hotii,”. A ajuns destul de repede si m-a trecut si pe sub Arcul de Triumf, in brate, binenteles.
Noaptea a tercut asa de repede ca nici nu ne-am dat seama cand s-a facut dimineata. Vroiam sa mai tina inca o zi.
Totul a iesit aproape perfect (perfect nu e niciodata). Cand ma gandesc, nici nu-mi vine sa cred ca a trecut asa de repede!
Urez tuturor viitorilor sau proaspetilor casatoriti Casa de Piatra, o viata linistita si plina de dragoste.

Adina si Nelutu Dumitra