Alina Paula Musat (1)
Sa facem cunostinta: eu ma numesc Alina, am 25 ani, iar sotul meu Valentin, 29 ani si amandoi suntem din Focsani / Vrancea. M-am hotarat sa scriu la acest subiect deoarece aceasta revista m-a inspirat in multe din pregatirile de nunta, am invatat si din experienta altora prezentata in paginile revistei, astfel as dori sa impartasesc la randu-mi experienta. Cum ne-am cunoscut: atat eu cat si sotul meu suntem economisti si ne-am cunoscut pe data de 02.04.2007, cand eu m-am angajat in acelasi loc in care lucra cel ce avea sa-mi devina sot. La momentul respectiv eu eram cu altcineva, iar el era mai "flusturatic". Relatia mea cu "fostul" s-a incheiat din alte motive in luna octombrie 2007. Revelionul urma sa il petrec singura, iar Vali petrecea cu un grup de prieteni la munte. Eram colegi de birou si fiindca nu aveam unde sa petrec revelionul, m-a invitat, mai mult din complezenta, sa petrec cu ei "daca nu ai ce face, dar sa stii ca nu sunt conditii grozave, ar trebui sa dormi pe canapea. La inceput nu am acceptat, dar dintre a petrece singur sau impreuna cu el, pana la urma m-am hotarat sa merg. Ca sa nu mai lungesc povestea, in mai 2008 ne-am hotarat sa ne casatorim, iar pe 10.06.2008 am cumparat verighetele din Turcia. Nunta am tinut sa o organizam pana la cel mai mic amanunt si pentru asta am inceput cu un an inainte, din luna iunie 2008, iar ziua cea mare a fost 06.06.2009. Invitatiile: fiindca toate ni se pareau prea "clasice" am vrut sa facem ceva unic si astfel am facut singuri niste invitatii care sa para un "hrisov". Astfel am cumparat hartie cerata, am gasit un text potrivit, le-am facut pe calculator, le-am printat, dupa care le-am parlit pe margine cu o lumanare; nu va spun cat chin a fost sa parlesti 200 invitatii, fiindca luau foc si trebuiau stinse cu mana. Apoi am cumparat ceara pentru sigilii, am dat comanda de o stampila cu initialele noastre si i-am facut la fiecare cate o pecete. Am topit ceara intr-un vas pe aragaz impreuna cu ceara parfumata. Sa nu intelegeti ca am facut asta fiindca nu ne-am fi permis sa cumparam unele, dar le-am facut cu atata dragoste, incat pentru noi valorau mult mai mult. Marturiile le-am facut tot noi : am cumparat saculeti bej din organza cu auriu pe margine (tema nuntii a fost bej cu auriu). Fiecare saculet in parte l-am calcat si l-am aranjat, am parlit firele de ata care "atarnau", in orice caz am muncit cateva zile la ele. Fiindca nu am gasit pietre de decor mici si aurii: am cumparat pietricele de mozaic (de la materiale de constructii) pe care le-am vopsit cu un spray auriu (de la un magazin de vopseluri). Pentru a inlocui hartiuta cu numele mirilor care se prinde la marturii am fost la o firma care se ocupa cu marmura si am comandat bucatele de marmura de 3x2x0.5 cm fiecare si finisate pe margine. Aceste bucati de marmura au fost scrise de sotul meu cu un marker pentru CD-uri :"Alina si Valentin 06.06.2009". Cand am avut gata toate materialele am asamblat si marturiile: am luat cate un saculet, l-am umplut cu pietricele aurii, am pus o bucatica de marmura si unde faceam legatura puneam si un trandafiras crem, dupa care le-am asezat in ladite pentru a nu se boti. Plicurile de bani le-am facut tot noi: am cumparat carton bej pentru carti de vizita si le-am printat cu un maro-auriu, dupa care le-am lipit si le-am taiat colturile. Ne-am inspirat din modelul altor plicuri de bani. Casa de bani : inima aurie, a fost facuta de noi din polistiren extrudat lipit cu silicon si apoi vopsita aurie.
|